Cine este Clientul?

Administraţia Naţională „Apele Române” este organizată într-o structură arborescentă, având sedii în fiecare oraş capitală de judeţ, dar şi în alte localităţi. Serviciul „Dispecerat si apărare împotriva inundaţiilor” din cadrul acestei organizaţii are o complexă responsabilitate, din care amintim:
• coordonarea exploatării lacurilor de acumulare, pe bazine hidrografice, indiferent de deţinătorul acestora; dispunerea în perioadele de ape mari, în caz de poluări accidentale, precum şi în caz de introducere a restricţiilor în alimentarea cu apă, a măsurilor operative obligatorii în legatură cu exploatarea acestora;
• organizarea şi desfăşurarea activităţii de urmărire a comportării în timp a construcţiilor hidrotehnice din administrare;
• administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii Sistemului Naţional de Veghe Hidrologică şi Hidrogeologică;
• monitorizarea stării şi evoluţiei cantitative şi calitative a apelor;
• avertizarea şi intervenţia în caz de producere a fenomenelor hidrologice periculoase şi de accidente la construcţiile hidrotehnice din administrare;
• elaborarea Planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice din administrare, a celor pe bazine hidrografice precum şi acordarea asistenţei tehnice la elaborarea de către utilizatorii de apă şi comisiile locale a planurilor proprii de apărare;
• participarea în caz de producere a poluărilor accidentale la activităţile operative de avertizare a utilizatorilor de apă şi a autorităţilor administraţiei publice din aval, de eliminare a cauzelor şi de diminuare a efectelor şi monitorizarea propagării undei poluante;
• colaborarea permanentă cu comisiile de dezastre, cu unitaţile de ordine publică, cu autorităţile publice teritoriale, pentru sănătate şi altele, pentru înlăturarea cauzelor si efectelor poluărilor accidentale;
• elaborarea şi urmărirea aplicării Planurilor bazinale de prevenire şi de înlăturare a efectelor poluărilor accidentale, coordonarea elaborării de către utilizatorii de apă a planurilor proprii de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale, precum şi asigurarea unei protectii sporite şi îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice de reducere progresivă a poluării;

Solutia veche
În trecut, dispeceratele ANAR vehiculau următoarele categorii de date: flux rapid (date hidrologice, date lacuri acumulare, date calitate, prognoza zilnică şi orară, etc.) si flux lent (date de sinteză, chei limnimetrice şi curbe de capacitate, prognoze de medie şi lungă durată, date de debit de la utilizatorii de apă, etc.).

Acestea se prezentau sub forma unor fişiere de tip text standardizat, rezultate din aplicaţii DOS, care sunt transmise din nivel în nivel, de la nivelele inferioare (3,2) către nivelul 1 prin intermediul e-mail. La fiecare nivel exista câte o bază de date dispersată (DBF sau binară), ce cuprindea informaţii specifice nivelului respectiv.

Această modalitate de lucru avea multe dezavantaje:

• operaţiuni multiple ale dispecerului pe medii de stocare diferite (e-mail, folder colector pe file-server, arhivă bază de date) şi cu posibilităţi de eroare
• depăşire tehnică şi morală a modalităţii de arhivare (fişiere lunare DBF), ca şi a aplicaţiilor de tip DOS
• imposibilitate de lucru concurent asupra aceleiaşi baze de date de către persoane diferite (consultare concomitentă – exemplu: dispecerul şi personal specialitate sau persoană din conducere)
• imposibilitate de definire a rolurilor şi a securităţii accesului pentru utilizatorii arhivei
• ambiguitate a orei reale de transmisie cuprinse în denumirea fişierului
• imposibilitate de incapsulare a numelui editorului, responsabil cu editarea datelor
• imposibilitatea de „simulare” cu date care funcţionând în acelaşi mecanism să genereze flux de date care să nu interfere cu cel real
• imposibilitatea de cuplare a datelor de măsurare cu prognozele, pentru urmărirea tendintei
• dificultatea tehnică evidentă a operatiunii de „validare”
• ambiguitate a rolului de „controlor” al validităţii datelor
• imposibilitate de jurnalizare şi diferenţiere a datelor „brute” şi „corectate”
• realizarea unui tablou general implica de asemenea o intensă şi de durată muncă de sinteză şi consolidare a informaţiilor, pentru a putea fi prezentate în format grafic, vizual, intuitiv.

Mobius Solutions – Aplicaţia “Dispecer Ape”

Aplicaţia “Dispecer” este proiectată pentru rezolvarea necesităţilor de informare în timp real, suport decizional şi arhivă operativă. Tehnologia şi designul utilizat în proiectarea acestei aplicaţii este de ultimă generaţie, informaţiile vehiculate fiind sugestiv prezentate într-o formă vizuală, intuitivă.
 
1. Flux de date şi mesaje, rapoarte operative, supraveghere şi control
- Flux de date: observaţii hidrologice, lacuri acumulare şi secţiuni de monitoring calitate şi de asemenea, valori prognozate de INHGA (Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor) pentru nivele şi debite
- Mesaje şi rapoarte operative: rapoarte "stare sistem" (meteo, hidro, construcţii hidrotehnice, alimentări cu apă, calitatea apei, sistemul informaţional, măsuri şi intervenţii), avertizări/alarme explicite, evenimente, rapoarte asupra efectului inundaţiilor sau poluărilor accidentale, pagube, etc.

2. Cadru pentru aplicaţii specifice (exploatarea lacurilor de acumulare, monitoring hidrologic şi de calitate) şi studii asociate.

Aplicaţia funcţionează utilizând Reţeaua Naţională de Transmisii de Date în Domeniul Gospodăririi Apelor (R.N.T.D.G.A) ce este structurată pe 4 nivele:
- Nivel local (4) - reprezentat prin unităţi producătoare de date (staţii hidrometrice şi de calitate, exploatare infrastructură naţională de gospodărire a apelor, informaţii folosinţe, etc. arondate la una din staţiile de colectare judeţene;
- Nivel decizional teritorial sub-bazinal (3) - reprezentat prin unităţi de colectare de date hidrologice (SGA şi Staţii Hidrologice), situate aproape în totalitate în resedinţe de judeţ, arondate la unul din centrele bazinale (Direcţii Ape);
- Nivel decizional bazinal (2) - reprezentat prin centrele bazinale (Direcţii Ape);
- Nivel decizional national (1) - reprezentat prin sediul central al Administraţiei.
În cadrul acestui sistem de tip arborescent circulă atât informaţii cu caracter operativ (flux rapid: date hidrologice, date privind fenomene periculoase), cât şi informaţii ocazionale (flux lent: prognoze şi diagnoze privind diferite fenomene, sinteze, date cu caracter informativ, date cu caracter comercial, economic, etc.)
Concentrarea maximă a informaţiei (ca substanţă) se află la nivelul 1, nivelul de coordonare şi control, pentru funcţionarea ca sistem integrat, capabil să construiască şi să aplice strategii la nivel naţional.
La nivelele 2 şi 3 concentrarea este mai mică, dar calitatea informaţiei este necesară pentru luarea unor decizii rapide şi corecte în cazul apariţiei unor fenomene de tip eveniment, avarie, etc.
De regulă la nivelele 1,2,3, centrele de concentrare a informaţiilor sunt reprezentate, de dispeceratele de gospodărire a apelor, care pe lângă rolul de cunoaştere permanentă a evenimentelor din propriul teritoriu, au şi rolul de coordonare a acţiunilor de intervenţie, în concordanţă cu hotărîrile şi deciziile conducerilor administrative respective.
 
Sistemul în ansamblul său este gândit şi ca sistem de tip eveniment, deoarece vehiculează şi procesează informaţii referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, sau poluări accidentale. Informaţia furnizată de sistem stă la baza unor decizii necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene. Sistemul este conceput astfel încât să poată fi integrat cu alte sisteme.
Principiul este ca organul de decizie să aibă întreaga informaţie asupra fenomenului supravegheat, cu maxim de anticipare posibil şi cu eroare minimă. Din acest motiv, nivelul 4 este la fel de important în cadrul sistemului, deoarece măsurarea precisă a parametrilor permite prelucrarea corectă la nivelele superioare.
Datele/informaţiile vehiculate în cadrul sistemului nu au un volum mare, dar au o mare concentrare de informaţie uneori crucială. Lipsa lor ar putea conduce la pagube materiale enorme şi chiar la victime omeneşti.
Sistemul a inregistrat şi sintetizat avertizările sosite din teren şi a înregistrat pagubele post-eveniment pentru raportare sintetică asupra situaţiei de fapt, permiţând actiunea rapidă a factorilor de răspundere în teritoriu. Sistemul creat, prin datele istorice înregistrate asigură o bună bază de evaluare viitoare a vulnerabilităţii la risc a anumitor zone critice şi pentru realizarea planurilor de prevenire şi/sau contingenţă corespondente.
 
 Ca şi cadru de reprezentare a datelor şi mesajelor, aplicatia “Dispecer Ape” este de asemenea subiectul integrării cu anumite modele de simulare (ex: HEC RESSIM – Model de provenienţă americană pentru simularea viiturilor la nivel bazinal prin lacuri de acumulare) precum şi alte modele de propagare a undelor de viitură, dovedindu-se astfel un instrument complex pentru gestiunea situaţiilor de urgenţă şi pregatirea complexă a factorilor de decizie şi intervenţie pentru astfel de situaţii (evenimente hidro-meteorologice periculoase, accidente la baraje, poluări accidentale).
 
 În ultima perioadă există disponibilitatea şi interesul pentru racordarea tehnicilor GIS la scopul principal al acestei aplicaţii de informare rapidă şi suport decizional.

 Aplicaţia „Dispecer Ape” este funcţională în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” începând cu luna februarie a anului 2005, având anterior o perioadă de testare în condiţii reale de peste 6 luni. Sistemul realizat de catre Mobius Solutions şi-a dovedit eficienţa în timpul evenimentelor deosebite ce au avut loc in România în perioada de primavară – vară a acestui an, fiind de un real folos datorită capabilităţilor sale de afişare simultană a datelor venite prompt din teren, precum şi prognozelor de cote/debite introduse în sistem şi comunicate de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.